INFORMAȚII UTILE – ZONE CONSTRUITE PROTEJATE

1. INFORMAȚII GENERALE

a. Despre zonele construite protejate

Ce este o zonă construită protejată - la nivel național?

La nivel național

Zonele construite protejate reprezintă zone din teritoriul administrativ al orașelor și comunelor în care construcțiile, cadrul natural și activitățile umane prezintă calități (istorice) a căror protejare reprezintă un interes public.

Aceste zone se definesc și se delimitează prin studii istorice, arhitecturale, urbanistice, peisagistice, etc. și prin planuri urbanistice ale zonelor construite protejate, integratoare ale acestora. Ele se instituie prin hotărâri ale Consiliilor locale și se protejează prin acțiunea acestora și a celorlalți protectori legali.¹

Ce este o zonă construită protejată - la nivelul Municipiului București?

La nivelul Municipiului București

Zonele construite protejate din Municipiul București reprezintă zone centrale reprezentative din puncte de vedere arhitectural și urbanistic, definite ca atare prin Hotărârea de Consiliu General al Municipiului București nr. 279/21.12.2000, care delimitează teritoriul zonelor construite protejate și îl reglementează conform Planurilor Urbanistice Zonale avizate prin Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din 24.2.1999.

În Documentația Plan Urbanistic Zonal „Zone Protejate Construite – Municipiul București”², aprobat prin HCGMB nr. 279/2000 sunt definite tipurile de zone construite protejate, diferențiate după valoare și gradul de protecție, pe baza unor criterii de ansamblu și criterii locale, astfel:

zone cu valoare și grad de protecție maxim; în aceste zone trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul și valoarea urbanistică. În aceste zone sunt permise intervenții care conservă și amplifică valorile existente, în special la nivel punctual;
zone cu valori speciale și grad de protecție ridicat; în aceste zone trebuie protejate valorile izolate (construcții, ansambluri, situri, inclusiv peisaje culturale) și spațiul lor înconjurător, care nu se regăsesc în legislația actuală privind protejarea monumentelor istorice;
zone cu valoare și grad de protecție ridicat; în aceste zone trebuie protejate valorile arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural care au o pondere ridicată; trama stradală și caracterul. În aceste zone sunt permise intervenții care conservă trama stradală și care potențează caracterul existent prin ameliorarea fondului construit și a valorii urbanistice;
zone cu valoare și grad de protecție mediu; în aceste zone trebuie protejate valorile punctuale arhitectural-urbanistice, istorice și de mediu natural. În aceste zone sunt permise intervenții care conservă elementele caracteristice, fie punându-le în valoare, fie utilizându-le ca punct de plecare pentru reconstituirea sau modificarea caracterului zonei.

Care sunt zonele construite protejate ale Municipiului București?

Municipiul București, conform Hotărârii de Consiliu General al Municipiului București nr. 279/21.12.2000, are 98 de zone construite protejate – ele pot fi consultate aici : http://urbanism.pmb.ro/Informatii/Start_zpc.aspx?id=37 și pe harta interactivă a Serviciului de Urbanism al Primăriei Municipiului București : http://urbanism.pmb.ro/ (Harta -> Planuri Urbanistice Zonale: limitele de culoarea maro).

Ce este și ce implică un regulament de zonă construită protejată?

Un regulament de zonă protejată reprezintă un set de reguli care trebuie respectate în momentul intervenirii asupra imobilelor aflate în zonele construite protejate. Aceste reguli condiționează tipul lucrărilor întreprinse, prin impunerea unor direcții de intervenție, enumerate și detaliate în cadrul fiecărui regulament de zonă construită protejată. Prin urmare, în cazul Municipiului București, există 98 de regulamente³ aferente zonelor construite protejate.

Structura unui regulament de zonă protejată se prezintă astfel:

Ce soluții există atunci când un imobil/o parcelă aparține mai multor zone construite protejate, cu regulamente diferite?

Deși se întâlnesc în mod frecvent, nu există un text de lege care să clarifice aceste situații. În unele cazuri, imobilele ce aparțin mai multor zone protejate contribuie la coerența urbanistică a zonelor protejate vecine. În alte cazuri, aceste situații trebuie corectate, tocmai datorită reglementărilor complet diferite aferente celor 98 de zone construite protejate – există riscul ca intervențiile contemporane pe imobilul sau imobilele respective, deși în acord cu prevederile uneia dintre ZCP să fie în profund dezacord cu prevederilor celorlalte ZCP din care face parte, și implicit, să afecteze identitatea și caracterul acestora.

În practica uzuală, atunci când există un imobil/o parcelă ce aparține mai multor zone construite protejate cu regulamente diferite, fie se optează pentru regulamentul cel mai favorabil (investitorului, de regulă), chiar dacă prevederile acestuia contravin în parte regulamentele aferente celorlalte ZCP, fie se cere, de către autorități, elaborarea unui PUZ care să detalieze situația existentă și să propună o soluție coerentă.

Prin proiectul Catalog București și studiile de zonă protejată pe care le producem, încercăm să corectăm acest tip de situație propunând re-atribuiri ale imobilelor incluse în mai multe ZCP într-una dintre acestea, pe baza unor analize ample, astfel încât dezvoltarea tuturor acestor zone să fie coerentă.

a. Despre monumente istorice

Ce sunt monumentele istorice?

Monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României (sau în afara graniţelor, proprietăţi ale statului român, cu respectarea legislației statului pe teritoriul căruia se află), semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universală.Ele sunt parte integrantă din patrimoniul cultural naţional şi sunt protejate prin lege⁵.

Cum sunt clasificate monumentele istorice?

Conform Art. 3/Titlul I/Legea Nr. 422/2001, sunt enumerate și detaliate trei categorii de monumente istorice, bunuri imobile situate suprateran, subteran și subacvatic:

a) monument – construcţie sau parte de construcţie, împreună cu instalaţiile, componentele artistice, elementele de mobilare interioară sau exterioară care fac parte integrantă din acestea, precum şi lucrări artistice comemorative, funerare, de for public, împreună cu terenul aferent delimitat topografic, care constituie mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic;

b) ansamblu – grup coerent din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural, urbanistic ori muzeistic de construcţii urbane sau rurale care împreună cu terenul aferent formează o unitate delimitată topografic ce constituie o mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific sau tehnic; c) sit – teren delimitat topografic cuprinzând acele creaţii umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, ştiinţific, tehnic sau al peisajului cultural.”⁶

De asemenea, conform Art. 8/Capitolul I/Titlul II/Legea Nr. 422/2001, din punct de vedere valoric, monumentele istorice sunt clasificate în două grupe:

grupa A – monumente istorice de valoare națională sau universală;
grupa B – monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local.

Din punct de vedere structural, monumentele sunt grupate pe patru categorii, în funcție de natura lor:

Monumente de arheologie
Monumente de arhitectură
Monumente de for public
Monumente memoriale și funerare

Care sunt criteriile pentru ca o construcţie să fie declarată monument istoric?

Clasarea este procedura prin care se conferă regim de monument istoric unui bun imobil⁷. Clasarea unui imobil se realizează în baza următoarelor criterii⁸:

a) criteriul vechimii – se ia în calcul vechimea inițială a imobilului și a elementelor componente, dar și autenticitatea concepției, materialelor și procedeelor de construcție⁹;
b) criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică -se ia în considerare valoarea imobilului din punct de vedere estetic, funcțional și tehnic¹⁰;
c) criteriul referitor la frecvență (raritate și unicitate)- se au în vedere unicitatea imobilului, raritatea sau apartenența la o serie restrânsă și tipicitatea¹¹;
d) criteriul referitor la valoarea memorial – simbolică – se ia în calcul legătura cu anumite momente, locuri sau personalități istorice, culturale, politice sau sociale, prezența în memoria comunității sau conexiunea imobilului cu anumite tradiții locale¹².

Cine stabileşte calitatea de monument istoric?

Clasarea monumentelor istorice în grupe se face prin ordin al ministrului culturii și cultelor, la propunerea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice¹³, organism științific de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul protejării monumentelor istorice, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii¹⁴.

Comisia Națională a Monumentelor Istorice propune strategiile și avizarea metodologiilor, normativelor și măsurilor tehnico-științifice din domeniul protejării monumentelor istorice și este formată din 21 de membri, personalități, specialiști și experți atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. Membrii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sunt numiți de ministrul culturii la propunerea:

Academiei Române – 2 membri;

Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor- un membru;

Ministerului Educației Naționale – 2 membri;
organizațiilor neguvernamentale cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice – un membru;

Ministerului Culturii – 15 membri, dintre care 8 propuși de comisiile regionale ale monumentelor istorice¹⁵.

Procedura de clasare, prin care cererea de clasare a unui imobil ajunge în Comisia Națională a Monumentelor Istorice, se declanșează de către:

Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei
Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării¹⁶.

Procedura de clasare se poate declanșa în două situații¹⁷:

din oficiu:

pentru bunurile imobile aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
pentru bunurile imobile aflate în proprietatea cultelor religioase;
pentru bunurile imobile descoperite întâmplător sau în cadrul unor cercetări arheologice sistematice.

la cererea sau, la propunerea:

proprietarului bunului imobil;
primarului localității, a consiliului local sau județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză;
Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a Comisiei Naționale de Arheologie sau a Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor;
asociațiilor și fundațiilor legal constituite, cu activitate în domeniul protejării monumentelor istorice;
instituțiilor publice cu atribuții în domeniu.

Dosarul de clasare sau de declasare este întocmit de Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, prin experți autorizați sau specialiști atestați înscriși în registrele Ministerului Culturii. Se înaintează compartimentului de specialitate din Ministerul Culturii, care îl analizează și îl prezintă, după caz, Comisiei Naționale de Arheologie și/sau Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice spre analiză și propuneri. Secretarul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice elaborează proiectul de ordin de clasare sau de declasare, pe care îl înaintează ministrului culturii și cultelor spre aprobare.

Bunul imobil se clasează prin ordin al ministrului culturii și cultelor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I¹⁸.

Cum pot să aflu care sunt monumentele istorice din localitatea mea?

Așa cum este specificat pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului¹⁹, Lista monumentelor istorice este realizată pentru fiecare dintre județele României și include monumente istorice clasate în grupa A sau B. Lista este întocmită de Institutul Național al Patrimoniului și se aprobă prin ordin al Ministerului Culturii, fiind actualizată la fiecare 5 ani²⁰.

Pentru Municipiul București, Lista monumentelor istorice include 2651 de poziții și poate fi descărcată de pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului²¹. Fiecărui monument istoric îi corespunde un cod. Codul LMI cuprinde: (1) Acronimul Județului – (2) un numeral roman ce grupează monumentele în funcție de natura lor (I-IV) – (3) o minusculă (m pentru monument, a pentru ansamblu sau s pentru sit arheologic) – (4) o majusculă care descrie monumentul din punct de vedere valoric (A/B) – (5) un număr de ordine unic la nivelul întregii țări.

Spre exemplu: B-II-m-B-19262, unde „B” – acronimul Municipiului Bucureștii, „II” – monument de arhitectură, Hanul Solacolu, „m” – monument, „B” – grupa B, „19262” – numărul de ordine unic la nivelul întregii țări²².

Este de menționat faptul că unele imobile clasate ca monument istoric pot fi reperate cu ajutorul însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice prezente pe fațadele principale ale clădirilor.

Ce înseamnă zona de protecţie a unui monument istoric şi de ce este necesară?

Conform site-ului cimec.ro, secțiunea Întrebări frecvente²³, zona de protecție a unui monument istoric se definește ca „[…] o porţiune de teren delimitată şi detaliată în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar amenința eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului. Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. […].” De asemenea, se mai precizează faptul că zonele de protecție diferă în funcție de amplasament, astfel că în localitățile urbane raza de protecție în jurul monumentului istoric trebuie să fie de minim 100 m, în localitățile rurale raza de protecție în jurul monumentului istoric trebuie să fie de minim 200 m, iar în extravilan raza de protecție în jurul monumentului istoric trebuie să fie de minim 500 m, toate distanțele fiind măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumentele istorice.

În Legea privind protejarea monumentelor istorice, se precizează faptul că zona de protecție a monumentului istoric este „[…] delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relier și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural²⁴.” De asemenea, limitele acestei zone de protecție se trasează ca urmare a clasării unui imobil ca monument istoric.

Ce obligaţii are autoritatea publică locală/centrală faţă de monumentele istorice ?

Autoritățile administrației publice locale

În vederea protejării monumentelor istorice și a respectării prevederilor legale în acest domeniu autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții:

a) cooperează cu organismele de specialitate și cu instituțiile publice cu responsabilități în domeniul protejării monumentelor istorice și asigură punerea în aplicare și respectarea deciziilor acestora;

b) asigură protejarea monumentelor istorice clasate, aflate în domeniul public sau privat al municipiului, respectiv orașului sau comunei, precum și a celor abandonate sau aflate în litigiu, alocând resurse financiare în acest scop;

c) cooperează cu ceilalți proprietari sau administratori de monumente istorice;

d) se pot asocia între ele, precum și cu persoane fizice sau juridice pentru realizarea unor lucrări de protejare a monumentelor istorice și pot înființa în acest scop instituții și servicii publice de interes local;

e) participă la finanțarea lucrărilor de protejare a monumentelor istorice, prevăzând distinct sumele necesare în acest scop în bugetele pe care le administrează;

f) cuprind în programele de dezvoltare economico-socială și urbanistică, respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea monumentelor istorice, elaborează, actualizează și aprobă documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism privind monumentele istorice sau zonele protejate care conțin monumente istorice;

g) iau măsurile tehnice și administrative necesare în vederea prevenirii degradării monumentelor istorice;

h) includ în structura aparatului propriu compartimente specializate sau, după caz, posturi ori sarcini de serviciu precise în domeniul protejării monumentelor istorice;

i) elaborează planurile anuale de gestiune și protecție a monumentelor istorice de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale care sunt înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și asigură monitorizarea acestora prin personalul propriu.

Autoritățile administrației publice locale au obligația să realizeze studiile de fundamentare, delimitare și instituire a zonelor de protecție a monumentelor istorice, folosind numai personal de specialitate atestat²⁵.

Consiliile locale

Pentru protejarea monumentelor istorice din unitățile administrativ-teritoriale de competență consiliile locale au următoarele atribuții:

a) colaborează cu Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, furnizând acesteia toate informațiile actualizate din domeniul protejării monumentelor istorice;

b) în vederea întocmirii sau modificării planurilor urbanistice generale sau a planurilor urbanistice zonale ale localităților, asigură elaborarea documentației pentru delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice;

c) prevăd, în termen de 12 luni de la clasarea monumentelor istorice, fondurile bugetare necesare pentru elaborarea documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului și a regulamentelor aferente;

d) elaborează regulamentele de urbanism pentru zonele de protecție a monumentelor istorice și pentru zonele construite protejate și le aprobă numai pe baza și în condițiile avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, după caz;

e) elaborează sau, după caz, aprobă programe ori măsuri administrative, bugetare sau fiscale speciale de prevenire a degradării monumentelor istorice și a zonelor protejate din municipiul, orașul sau comuna respectivă, cu respectarea avizului Ministerului Culturii și Cultelor sau al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor, după caz;

f) la solicitarea Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, împreună cu organele de poliție, interzic circulația vehiculelor grele și transportul de materiale explozive în zona de protecție a monumentelor istorice;

g) colaborează cu compartimentele specializate ale altor autorități ale administrației publice locale în cazul în care monumentele istorice și zonele de protecție a acestora se află pe teritoriul mai multor unități administrativ-teritoriale.

La data emiterii autorizațiilor de construcție sau de desființare, pentru lucrări ce urmează a se executa la monumente istorice, în zonele de protecție a acestora sau în zonele construite protejate, autoritățile emitente ale autorizațiilor transmit copii ale acestor documente serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Cultelor²⁶.

Primarul

a) verifică existența tuturor avizelor de specialitate în domeniul monumentelor istorice și conformitatea autorizației cu prevederile acestora, precum și îndeplinirea dispozițiilor cuprinse în Obligația privind folosința monumentului istoric, conform prevederilor legale, asigură menționarea în autorizație a tuturor condițiilor conținute în avize la autorizarea lucrărilor asupra monumentelor istorice și asupra imobilelor situate în zona lor de protecție, respectiv la eliberarea pentru acestea a autorizației de funcționare;

b) ia măsuri pentru autorizarea cu prioritate a documentațiilor tehnice care se referă la intervenții asupra monumentelor istorice;

c) dispune oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare în situația descoperirii de vestigii arheologice, hotărăște și, după caz, organizează paza acestora și anunță în cel mai scurt timp direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județeană, respectiv a municipiului București;

d) asigură prin aportul propriu de specialitate și în colaborare cu direcția pentru cultură, culte și patrimoniul cultural național județeană, respectiv a municipiului București, aplicarea însemnelor distinctive și a siglelor de monumente istorice și controlează întreținerea lor de către proprietar;

e) asigură paza și protecția monumentelor istorice aflate în domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, precum și ale monumentelor istorice abandonate sau aflate în litigiu, semnalând de urgență Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, orice caz de nerespectare a legii;

f) asigură efectuarea, împreună cu serviciile publice de pompieri, de acțiuni de prevenire și stingere a incendiilor la monumente istorice.

Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București

a)cooperează Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, comunicând toate informațiile referitoare la monumentele istorice aflate în teritoriul lor de competență; facilitează comunicarea dintre Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, și consiliile locale ale orașelor și comunelor din teritoriul județului, respectiv ale sectoarelor în cazul municipiului București;

b) inițiază, cu avizul Ministerului Culturii, procedura de expropriere pentru cauză de utilitate publică în vederea protejării monumentelor istorice, în situațiile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege;

c) sprijină și îndrumă activitatea consiliilor locale ale comunelor sau ale orașelor, care nu au organizate servicii în domeniu sau posturi specializate în aparatul propriu pentru protejarea monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice din grupa B și aflate pe teritoriul administrativ al acestora;

d) eliberează autorizații de construire sau de desființare pentru monumente istorice și pentru imobile aflate în zona de protecție a monumentelor istorice sau în zonele construite protejate, numai pe baza și în condițiile avizului Ministerului Culturii sau ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii, după caz.

c. Care este diferența dintre zona de protecție a unui monument istoric și o zonă construită protejată?

Care este diferența dintre zona de protecție a unui monument istoric și o zonă construită protejată?

Zonele construite protejate se instituie prin Planuri Urbanistice Zonale și cuprind măsuri necesare de protecție și conservare ale valorilor patrimoniului cultural din respectivele zone²⁷ la nivel de ansamblu, în timp ce zonele de protecție ale monumentelor istorice se instituie pentru fiecare monument istoric și sunt constituite ca terenuri formate din parcele cadastrale situate în jurul monumentului care asigură perceperea nealterată a monumentului istoric respectiv. Planurile Urbanistice Zonale pentru zonele construite protejate conțin documentații de urbanism și regulamente aferente care au scopul de a evidenția rolului de catalizator al zonelor respective pentru dezvoltarea urbană, teritorială și regională și de a proteja și de a pune în valoare monumentele istorice, zonele arheologice și ansamblurile arhitecturale și urbanistice deosebite, precum și contextul și caracteristicile care conturează semnificația lor istorică²⁸.

Zonele construite protejate instituite pentru protejarea patrimoniului construit se compun din totalitatea bunurilor imobile care necesită protecție. În funcție de natura obiectului protecției pot fi centre istorice și zone istorice. Zonele construite protejate instituite pentru protejarea patrimoniului urban sau rural nu conțin în mod obligatoriu imobile clasate ca monumente istorice²⁹.

2. INFORMAȚII PENTRU PROPRIETARI

a. Informații pentru proprietarii de imobile clasate în lista monumentelor istorice

Ce obligaţii și ce drepturi are proprietarul unui monument istoric?

Obligații³⁰

Proprietarii și titularii dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra monumentelor istorice sunt obligați³¹:

a) să întrețină, să folosească și să exploateze imobilul numai cu respectarea prevederilor prezentei legi și a Obligației privind folosința monumentului istoric,

b) să asigure paza, integritatea și protecția monumentelor istorice, să ia măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, reparații curente și de întreținere a acestora în condițiile legii;

c) să înștiințeze de urgență, în scris, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, precum și primarul orașului ori al comunei respective despre orice modificări sau degradări în starea fizică a monumentelor istorice deținute și aflate în teritoriul unității administrativ-teritoriale;

d) să înștiințeze de urgență, în scris, Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, precum și primarul orașului sau al comunei respective despre descoperirea întâmplătoare a oricăror construcții, elemente de construcții, a unor piese de inventar fix ori mobil sau a unui vestigiu arheologic necunoscut anterior, asigurând păstrarea descoperirilor în condițiile legii, până la sosirea delegatului instituției de specialitate, dar nu pentru mai mult de 15 zile;

e) să asigure, în condițiile legii, accesul specialiștilor desemnați de Ministerul Culturii sau de Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, în vederea constatării stării de conservare sau pentru efectuarea de cercetări, inclusiv arheologice, de expertizare a monumentelor istorice și pentru operațiunile de evidență;

f) în cazul în care solicită descărcarea imobilului de sarcină arheologică, să finanțeze săpătura, cercetarea arheologică, elaborarea documentației aferente, conservarea și protejarea eventualelor vestigii descoperite cu ocazia efectuării cercetării arheologice;

g) să obțină avizele prevăzute de lege pentru toate intervențiile prevăzute la art. 23;

h) să asigure efectuarea lucrărilor de conservare, consolidare, restaurare, precum și a oricăror alte lucrări, conform prevederilor legale, numai de către persoane fizice sau juridice atestate în acest sens și să prevadă în contracte condițiile și termenele de execuție cuprinse în avizul de specialitate;

i) să respecte toate condițiile și termenele de execuție cuprinse în avizul de specialitate atunci când execută ei înșiși lucrări de întreținere curentă sau orice alte intervenții;

j) să permită, pe baza prevederilor contractuale, executarea intervențiilor asupra monumentelor istorice deținute, în cazul în care acestea sunt inițiate și finanțate de persoane juridice abilitate;

k) să permită montarea și să întrețină însemnul distinctiv care marchează calitatea de monument istoric a imobilului;

l) să obțină avizul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, și să asigure pe propria răspundere condiții corespunzătoare de vizitare, fotografiere, filmare, reproducere și de publicitate în cazul în care, la solicitarea lor, proprietarii introduc monumentele istorice în circuit public;

m) să comunice Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiior Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, orice schimbare a titularului dreptului de proprietate, de administrare sau a altor drepturi reale, după caz, asupra monumentelor istorice.

Cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au următoarele obligații:

a) să înștiințeze în scris Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării despre intenția de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemțiune al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale;

b) să notifice viitorului proprietar, chiriaș sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care îl deține, precum și Obligația privind folosința monumentului istoric;

c) să înștiințeze în scris Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor, potrivit legii, și să transmită acesteia o copie de pe acte.

Drepturi³²

Pentru protejarea monumentelor istorice aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, Ministerul Culturii, serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și autoritățile administrației publice locale, după caz, pot asigura, la cererea proprietarilor, cu titlu gratuit, consultanță de specialitate, în condițiile legii.

În cazul în care statul sau autoritățile publice locale acordă sprijin financiar, acesta constă în acoperirea parțială sau totală a costurilor studiilor și documentațiilor tehnice, precum și, după caz, ale lucrărilor de intervenție asupra monumentelor istorice.

Contribuția financiară a statului și a autorităților administrației publice locale poate fi asigurată prin cofinanțare, precum și în parteneriat, inclusiv cu proprietarul sau cu alte persoane fizice sau juridice.

Situațiile în care statul, respectiv autoritățile administrației publice locale, contribuie la acoperirea costurilor lucrărilor, proporția contribuției statului, procedurile, precum și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească proprietarul, altul decât statul, municipiul, orașul sau comuna, se stabilesc prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Culturii și a Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

La data alocării sprijinului financiar în cuantumul contribuției statului sau a autorităților administrației publice locale asupra imobilului monument istoric în cauză se constituie o garanție imobiliară pentru o perioadă de 10 ani în favoarea statului, respectiv a unităților administrativ-teritoriale.

Proprietarii de monumente istorice sunt scutiți de plata taxei de autorizare a intervențiilor executate, în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, asupra monumentelor istorice deținute, în cazul în care utilizează bunul imobil numai pentru activități necomerciale sau, în mod direct, numai pentru locuit.

Pentru stimularea protejării monumentelor istorice, proprietarii persoane fizice care realizează pe cheltuială proprie, integral sau parțial, lucrări de întreținere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare, precum și programe și proiecte culturale beneficiază, în condițiile legii, de reducerea cu minimum 50% a cuantumurilor impozitelor și a taxelor aferente acestor lucrări cuvenite bugetelor locale.

Ce obligaţii și ce drepturi are proprietarul unui imobil situat în zona de protecție aferentă unui monument istoric?

Obligații

Proprietarul unui imobil situat în zona de protecție aferentă unui monument istoric are următoarele obligații³³:

– să solicite avizul Ministerului Culturii sau al serviciilor deconcentrate ale acestuia pentru executarea de lucrări asupra imobilului respectiv; pentru situațiile ce sunt exceptate de la această prevedere, se va consulta Ordinul 2797/2017 privind tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică și/sau sunt temporare și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice³⁴.

– să vireze contravaloarea timbrului monumentelor istorice, precum și a taxelor și tarifelor prevăzute de Legea 422/2001 (timbrul monumentelor istorice se percepe de la operatorii economici, editori sau producători, de la proprietari, titulari ai dreptului de administrare sau ai altor drepturi reale asupra imobilelor situate în zona de protecție a monumentelor istorice, în zonele construite protejate sau de la beneficiarii veniturilor realizate, după caz; de la plata timbrului se exceptează muzeele care funcționează în clădiri monumente istorice sau în zone de protecție ale acestora și pot fi exceptați de la plata taxei timbrului monumentelor istorice operatorii economici care, prin activitățile pe care le desfășoară, contribuie la protejarea monumentelor istorice cu o sumă cel puțin egală celei pe care o datorează la plata taxei timbrului monumentelor istorice);

– să precizeze în certificatul de urbanism necesitatea obținerii avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările propuse;

– pentru imobilele aflate în zonele de protecție a monumentelor istorice care sunt lăcașuri de cult, proprietarul are obligația să solicite acordul autorității competente pentru organizarea unor manifestări care, prin poluarea sonoră sau vizuală pe care o produc, pot impieta asupra desfășurării serviciului religios; prin excepție, se pot organiza manifestări de genul celor prevăzute anterior, cu acordul autorității religioase care administrează lăcașul, în condiții care să nu impieteze asupra desfășurării serviciului religios;

Nerespectarea acestor obligații constituie contravenţii la regimul de protejare a monumentelor istorice, a zonelor lor de protecţie şi a zonelor protejate următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracţiuni. Contravențiile se sancționează cu amendă de până la 10.000 lei și se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârșirii lor³⁵.

Conform Legii 10/1995 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/5729)se adaugă următoarele prevederi, valabile pentru orice tip de construcție.

Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor;
b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului proprietar;
c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor tehnice;
d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin reglementările legale;
f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
g) darea în folosință a construcției după admiterea recepției la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor potrivit legii.
h) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de construcții pentru intervențiile asupra construcțiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții³⁶.

Drepturi

Proprietarii imobilelor din zona de protecție a monumentelor istorice beneficiază de reducerea cu 50% a taxelor de autorizare pentru lucrările pe care le finanțează și care sunt necesare pentru păstrarea integrității fizice și a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documentația de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobată pentru zona de protecție respectivă, sau prin avizul Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării.³⁷

Cum pot fi finanțate lucrările de intervenție asupra monumentelor istorice?

Lucrările de protejare și intervenție asupra monumentelor istorice aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi finanțate de către Ministerul Culturii sau de către autoritatea administrației publice locale.

Pentru a obține această finanțare, se va depune o cerere privind acordarea contribuției financiare, cerere motivată a proprietarului, însoțită de documentele justificative, care să cuprindă:

1. - datele de identificare ale solicitantului: numele și prenumele acestuia, domiciliul, codul numeric personal, numele și calitatea celor care reprezintă solicitantul în relațiile cu terții
  - felul finanțării solicitate: finanțare totală/finanțare parțială/finanțare în parteneriat, suma totală pentru care se solicită finanțare
  - datele de identificare ale monumentului istoric, respectiv adresa unde este situat, grupa și poziția la care este înscris imobilul în Lista monumentelor istorice
  - precizarea următoarelor elemente, după caz: valoarea monumentului istoric, starea fizică a monumentului istoric, amplasarea monumentului istoric într-o zonă cu risc seismic ridicat, amplasarea monumentului istoric în vecinătatea unor monumente înscrise în Lista patrimoniului mondial, amplasarea monumentului istoric într-o zonă construită protejată de interes național, includerea monumentului istoric în programe naționale și/sau internaționale;
  - cauzele care au condus la necesitatea efectuării unor activități de protejare sau de intervenție asupra monumentului istoric;
  - o succintă prezentare a măsurilor cuprinse în proiectul de specialitate privind protejarea sau intervenția asupra monumentului istoric;
  - mențiuni referitoare la contribuțiile financiare ale autorităților administrației publice centrale, respectiv ale autorităților administrației publice locale, acordate anterior pentru același monument istoric (numărul și data adresei de comunicare a contribuției financiare, sumele care au fost acordate, precum și modul cum au fost respectate acestea).

Cererea privind acordarea contribuției financiare a Ministerului Culturii și Cultelor, respectiv a autorității administrației publice locale, depusă de proprietarul unui monument istoric, persoană fizică, trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

1. - acte prin care se dovedesc veniturile solicitantului și ale membrilor familiei sale;
  - declarație privind copiii, soțul/soția aflați în întreținere și copie de pe certificatele de naștere și de stare civilă, după caz;
  - copie de pe documentele care atestă eventuala stare de incapacitate de muncă;
  - declarație pe propria răspundere a debitorului, cuprinzând și veniturile, altele decât cele pentru care a depus acte doveditoare;
  - declarație pe propria răspundere, autentificată, din care să rezulte că:

monumentul istoric nu constituie obiectul unui litigiu;
monumentul istoric nu se află sub sechestru;
monumentul istoric nu este ipotecat;

1. - declarația autentificată;
  - extras de pe cartea funciară privind monumentul istoric și copie legalizată de pe titlul de proprietate;
  - cazier judiciar;
  - memoriu istoric, însoțit de documentar fotografic al situației actuale (15 x 24 cm);
  - devizul estimativ al lucrărilor ce urmează a fi executate;
  - proiect de specialitate la nivel de expertiză tehnică, studiu de fezabilitate, proiect tehnic cu caiet de sarcini și detalii de execuție, conform legislației în vigoare, avizate de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de consolidare – restaurare, după caz;
  - documentații de specialitate, conform legislației în vigoare, avizate de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, pentru lucrări de componente artistice;
  - situația lucrărilor efectuate anterior solicitării – descriere și finanțare, după caz;
  - memoriu de fundamentare privind necesitatea și oportunitatea lucrărilor, în baza criteriilor prevăzute de prezentele norme metodologice;
  - plan de finanțare, în baza graficului de eșalonare a lucrărilor;
  - plan de management, după caz;
  - alte documente justificative, din care să rezulte că solicitantul dispune de diferența de fonduri necesară lucrărilor, față de sumele alocate, în situația unei finanțări parțiale/co – finanțări din partea Ministerului Culturii sau a autorităților administrației publice locale, conform prevederilor prezentelor norme metodologice³⁸.

Ce este obligația privind folosința monumentului istoric?

Obligația privind folosința monumentului istoric este un document obligatoriu, cu caracter permanent, prin care sunt precizate condițiile și regulile de utilizare sau de exploatare și de întreținere a unui monument istoric.

Aceasta face parte integrantă din Cartea tehnică a construcției și însoțește actele de proprietate, de concesiune sau de închiriere pe tot parcursul existenței imobilului în cauză. În situația în care aceasta nu există, Obligația privind folosința monumentului istoric ține locul documentației tehnice de utilizare a bunului imobil, în condițiile legii³⁹.

Autoritatea care emite Obligația privind folosința monumentului istoric este Direcția pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiile Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării.

Obligația privind folosința monumentului istoric se întocmește de către specialiștii Serviciilor Monumente Istorice din cadrul Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și din cadrul Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării⁴⁰.

Obligația privind folosința monumentului istoric se întocmește numai după cercetarea, la fața locului, a imobilului.

b. Informații pentru proprietarii de imobile incluse în zonele construite protejate

Ce obligaţii și ce drepturi are proprietarul unui imobil inclus într-o zonă construită protejată?

Proprietarul unui imobil inclus într-o zonă construită protejată are următoarele obligații⁴¹:

De asemenea, conform O.G.100/15.12.2016(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/185079), statutul de zonă protejată creează asupra imobilelor din interiorul zonei servituți de intervenție legate de desființare, modificare, funcționalitate, distanțe, înălțime, volumetrie, expresie arhitecturală, materiale, finisaje, împrejmuiri, mobilier urban, amenajări și plantații și este stabilit prin documentații de urbanism specifice aprobate.

Așadar, proprietarul unui imobil inclus într-o zonă construită protejată are obligația de a respecta prevederile regulamentelor locale de urganism, precum și a regulamentului afernt zonei construite protejate⁴³.

Conform Legii 10/1995 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/5729)se adaugă următoarele prevederi, valabile pentru orice tip de construcție.

Proprietarii construcțiilor au următoarele obligații principale:

a) efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor;

b) păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia, la înstrăinarea construcției, noului proprietar;

c) asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor, conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor tehnice;

d) efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de către persoane fizice sau persoane juridice autorizate și verificate potrivit legii;

e) asigurarea realizării lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin reglementările legale;

f) asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

g) darea în folosință a construcției după admiterea recepției la terminarea lucrărilor, preluarea acesteia și obținerea autorizațiilor potrivit legii.

h) permiterea utilizării construcției numai după admiterea recepției la terminarea lucrărilor de construcții pentru intervențiile asupra construcțiilor existente care nu au fost utilizate pe timpul execuției lucrărilor de construcții⁴⁴.

c. Restricții și permisivități

Ce se înţelege prin intervenţii asupra monumentelor istorice/asupra imobilelor din zonele de protecție ale acestora /unui imobil inclus într-o zonă construită protejată?

Intervențiile ce se efectuează asupra monumentelor istorice sunt:

a) toate lucrările de cercetare, conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice;
b) executarea de mulaje de pe componente ale monumentelor istorice;
c) amplasarea definitivă sau temporară de împrejmuiri, construcții de protecție, piese de mobilier fix, de panouri publicitare, firme, sigle sau orice fel de însemne pe și în monumente istorice;
d) schimbări ale funcțiunii sau destinației monumentelor istorice, inclusiv schimbările temporare;
e) strămutarea monumentelor istorice;
f) amenajări de căi de acces, pietonale și carosabile, utilități anexe, indicatoare, inclusiv în zonele de protecție a monumentelor istorice.⁴⁵

Ce tipuri de intervenții se pot realiza asupra monumentelor istorice/asupra imobilelor din zonele de protecție ale acestora/asupra unui imobil inclus într-o zonă construită protejată?

Asupra celor enumerate mai sus se pot realiza numai intervenții ce au primit autorizație de construire eliberate conform avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate.

Prin excepție de la Legea 422 privind protejarea monumentelor istorice, se aplică Ordinul 2797/2017 privind tipuri de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică și/sau sunt temporare și condițiile în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice (vezi https://lege5.ro/Gratuit/gi3damzrge3a/ordinul-nr-2797-2017-privind-stabilirea-tipurilor-de-interventii-asupra-monumentelor-istorice-a-imobilelor-din-zonele-de-protectie-a-acestora-sau-din-zonele-protejate-care-afecteaza-in-mica-masura-sub) ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și cu celelalte avize.

Ce tipuri de intervenții au nevoie de avize?

În ceea ce privește intervențiile asupra monumentelor istorice, acestea se fac numai pe baza și cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii. Intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Cum pot afla ce fel de avize sunt necesare pentru intervenții asupra monumentelor istorice/asupra imobilelor din zonele de protecție ale acestora /situat într-o zonă construită protejată?

Certificatul de urbanism este principalul act de informare prin care autoritățile publice locale fac cunoscute informațiile privind regimul juridic, tehnic și economic al imobilelor, stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite, în funcție de specificul amplasamentului, stabilesc lista de avize sau acorduri necesare pentru autorizare. Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa o lucrare de construcții, ci informează despre modul în care se poate interveni și despre actele, avizele și acordurile necesare pentru obținerea autorizației de construire sau desființare.

Lista de studii necesare pentru aprobarea avizelor de specialitate pentru autorizare poate conține: studiu istoric, expertiză tehnică, studiu geologic, studiu arheologic, montaj fotografic, etc.

Ce documente sunt necesare pentru eliberarea certificatului de urbanism?

Documente necesare⁴⁶

cerere-tip pentru emiterea certificatului de urbanism (formularul-model F.1⁴⁷), completată cu elementele de identificare ale solicitantului și imobilului, cu precizarea scopului solicitării actului;
plan de situație, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul județean de cadastru, geodezie și cartografie – la scările 1:5000 până la 1:500;
extrasul de Carte funciară (până la introducerea cadastrului general în unitatea administrativ-teritorială respectivă) pentru imobilele proprietate privată
documentul de plată a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (în copie).

Care este pedeapsa pentru executarea unor intervenții fără autorizație de construire sau desființare?

Constituie contravenții la regimul de protejare a monumentelor istorice următoarele fapte, dacă, potrivit legii, nu constituie infracțiuni:

a)executarea de lucrări asupra unui imobil după declanșarea procedurii de clasare sau asupra unui monument istoric, fără avizul Ministerului Culturii;

b) încălcarea de către proprietar sau de către titularul dreptului de administrare a unui monument istoric a obligațiilor acestora;

c) nevirarea contravalorii timbrului monumentelor istorice, precum și a taxelor și tarifelor prevăzute de prezenta lege;

d) organizarea manifestărilor, în lipsa acordului autorității competente;

e) neprecizarea în certificatul de urbanism a necesității obținerii avizului Ministerului Culturii sau a serviciilor deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru lucrările propuse la monumente istorice în zona de protecție a acestora ori în zonele protejate;

f) eliberarea autorizațiilor de construire sau de desființare pentru lucrări la monumente istorice în zonele protejate, fără avizul Ministerului Culturii ori al serviciilor deconcentrate, după caz.

Contravențiile prevăzute la literele a), e) și f) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, iar cele menționate la literele b) -d) se sancționează cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei.

Contravențiile se constată și amenzile se aplică de specialiștii Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, de împuterniciții Ministerului Culturii și Cultelor, de inspectorii teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcții sau de inspectorii Ministerului Finanțelor Publice, după caz.

Pentru contravențiile prevăzute mai sus, la literele a) și b) constatarea și aplicarea amenzilor se pot face și de către primar, președintele consiliului județean și împuterniciții acestora sau de către organele de poliție, după caz.⁴⁸

3. INFORMAȚII PENTRU UTILIZATORI

a. Informații pentru utilizatorii imobilelor clasate în lista monumentelor istorice

Cui semnalez deteriorarea, intervenţia ilegală asupra unui monument istoric?

Deteriorările sau intervențiile ilegale asupra unui monument istoric se semnalează⁴⁹:

autorităților competente – autorități publice: Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, Ministerului Culturii, de inspectorilor teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcții sau inspectorilor Ministerului Finanțelor Publice,
mijloacelor mass-media – presă, televiziuni, posturi de radio
grupurilor non-guvernamentale: asociațiilor, grupurilor de inițiativă civică, ONG-urilor ce activează în domeniul patrimoniului.

Cum pot să propun înscrierea unei construcţii în Lista monumentelor istorice?

Înscrierea unei construcții în Lista monumentelor istorice poate fi propusă prin cerere scrisă adresată Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, în funcție de amplasarea sa. Cererea trebuie să fie susținută cu argumente și să conțină cât mai multe informații. (descriere pentru fiecare caz – național și local/București)⁵⁰

b. Informații pentru utilizatorii imobilelor incluse în zonele construite protejate

Cui semnalez deteriorarea, intervenţia ilegală asupra unui imobil inclus într-o zonă construită protejată?

Deteriorările sau intervențiile ilegale asupra unui imobil inclus într-o zonă construită protejată se semnalează

autorităților competente – autorități publice: Direcției pentru Cultură a Municipiului București, la nivelul capitalei și Direcțiilor Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național, la nivelul restului țării, Ministerului Culturii, de inspectorilor teritoriali ai Inspectoratului de Stat în Construcții sau inspectorilor Ministerului Finanțelor Publice,

mijloacelor mass-media – presă, televiziuni, posturi de radio
grupurilor non-guvernamentale: asociațiilor, grupurilor de inițiativă civică, ONG-urilor ce activează în domeniul patrimoniului⁵¹.

Care sunt, cum se pot identifica și ce tipuri de deteriorări provoacă factorii de risc pentru o clădire?

Principalii factori de risc ce acționează asupra unei clădiri sunt stabilitatea structurii, apa și izolația etanșă. Acțiunea acestor factori se pot observa la nivelul fațadei și evidențiază cât de mult sau cât de puțin este afectată clădirea.

Există o listă de materiale, coduri de culori, finisaje recomandate sau impuse, în funcție de zona construită protejată în care se află imobilul meu?

Prin Regulamentele de zone construite protejate ale Municipiului București⁵², sunt interzise suprafețele vitrate de mari dimensiuni (pereți cortină), imitații de materiale vechi sau utilizarea improprie a acestora (placaje ceramice, suprafețe metalice strălucitoare) și utilizarea unei cromatici stridente.

Regulamentele de zone construite protejate ale Municipiului București nu menționează și nu includ în recomandări o listă de materiale, coduri de culori sau finisaje recomandate.

În Anexa Ordinului nr. 2797/2017 din 22.11.2017 se menționează acordul pentru efectuarea unor lucrări de întreținere și reparații curente la fațade și terase, fără utilizarea vopselelor care au în componență silicon sau alte substanțe sintetice și fără utilizarea mortarelor pe bază de ciment, cu următoarele condiționări:

documentația tehnică supusă avizării conține releveele fotografice/ fotorealiste ale existentului și ale propunerii;
existența în documentația supusă avizării a studiului stratigrafic de parament;
prezentarea gamei cromatice, corelată cu rezultatele studiului stratigrafic de parament;
se folosesc aceleași finisaje cu cele originale;
fără îndepărtarea straturilor istorice de zugrăveli sau tencuieli.

Locuiesc într-un imobil de locuințe colective cu valoare arhitecturală, parte a unei zone construite protejate, care urmează să fie termoizolat. Există posibilitatea de a opri procesul nociv pentru clădire sau de a opta pentru o altă variantă?

În această situație, primul pas este verificarea – se verifică dacă sunt respectate condițiile legale de termoizolare: dacă există proiecte de reabilitare, dacă acestea au fost elaborate de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și dacă au avizele Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și a celorlalte avize. Dacă nu au fost obținute avizele necasare sau dacă lucrările sunt neconforme, se pot informa organele abilitate (Inspectoratul de Stat în Construcţii, Poliţia, Primăria, Direcţia Judeţeană de Cultură, Ministerului Culturii şi Cultelor), precum şi mijloacele mass-media (presă, televiziuni, posturi de radio).

Inspectoratul de Stat în Construcţii are funcţie de autoritate de control şi inspecţie:

a) exercită controlul statului privind calitatea în construcţii, în toate etapele de concepţie, proiectare, autorizare, execuţie, recepţie, utilizare şi postutilizare, indiferent de forma de proprietate sau destinaţia construcţiilor, pentru aplicarea regulilor obligatorii stabilite prin actele normative în vigoare;
h) exercită controlul execuţiei şi recepţiei lucrărilor finanţate din fonduri comunitare, naţionale şi din alte surse legal constituite în domeniile construcţiilor de locuinţe, reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate, reducerii vulnerabilităţii seismice a construcţiilor, infrastructurii tehnico-edilitare, rutiere, social-culturale şi sportive⁵³.

Conform articolului 24 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, intervențiile care se efectuează asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zone de protecție a monumentelor istorice sau în zone construite protejate se autorizează pe baza avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Național sau, după caz, al serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național și a celorlalte avize, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.Toate intervențiile care se efectuează asupra monumentelor istorice, altele decât cele de schimbare a funcțiunii sau a destinației, de întreținere sau de reparații curente, indiferent de sursa lor de finanțare și de regimul de proprietate a imobilului, se fac cu specialiști și experți atestați și sub inspecția și controlul propriu ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, respectiv ale serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, în condițiile legii. În condițiile legii, în cazul realizării de lucrări neautorizate, fără avize sau care încalcă avizele de specialitate, personalul de inspecție abilitat are dreptul să întrerupă lucrările până la intrarea în legalitate, să aplice sancțiuni și, după caz, să dispună revenirea la situația inițială și să sesizeze organele de cercetare penală. Elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare, verificarea tehnică a proiectelor și dirigentarea lucrărilor se efectuează numai de experți și/sau specialiști atestați de către Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, cu respectarea exigențelor specifice domeniului monumentelor istorice și a cerințelor privind calitatea lucrărilor în construcții.⁵⁴

Cine poate cere expertiza tehnică a unei clădiri și în ce condiții? Dacă imobilul este deja încadrat într-o categorie de urgență, se poate face o re-expertizare?

În principiu, oricine prezintă un interes în legătură cu imobilul respectiv poate solicita expertizarea tehnică a acestuia. De obicei, solicită expertiză tehnică:

– autoritățile judiciare sau alte autorități publice, proprietari sau potențiali investitori, atunci când expertiza tehnică este necesară în cadrul unor spețe;

– potențiali investitori, pentru stabilirea oportunității investițiilor;

– companii de asigurare, pentru stabilirea primelor de asigurare;

– proprietari, pentru a stabili măsura în care este posibilă organizarea și desfășurarea de activități permanente și/sau temporare în spațiile publice ale unor clădiri.

Conform legislației în vigoare, pentru orice tip de intervenție la o clădire existentă (construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală) este necesară întocmirea unei expertize tehnice de către un expert tehnic atestat.

Conform Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (republicată) privind calitatea în construcții, intervențiile la construcțiile existente se referă la lucrări de construire, reconstruire, desființare parțială, consolidare, reparație, modernizare, modificare, extindere, reabilitare, reabilitare termică, creștere a performanței energetice, renovare, renovare majoră sau complexă, după caz, schimbare de destinație, protejare, restaurare, conservare, desființare totală. Acestea se efectuează în baza unei expertize tehnice întocmite de un expert tehnic atestat și, după caz, în baza unui audit energetic întocmit de un auditor energetic pentru clădiri atestat, și cuprind proiectarea, execuția și recepția lucrărilor care necesită emiterea, în condițiile legii, a autorizației de construire sau de desființare, după caz. Intervențiile la construcțiile existente se consemnează obligatoriu în cartea tehnică a construcției.)

Conform Legii nr. 223/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, expertizarea tehnică se face de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a construcțiilor existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în vederea încadrării acestora în clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție.

În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta ordonanță, nu au fost realizate măsurile de intervenție fundamentate în expertiza tehnică inițială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică inițială și încadrat construcția existentă în clasă de risc seismic și-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociației de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a construcției existente în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanțată din bugetele locale. Expertiza tehnică se însușește de proprietari/asociația de proprietari în vederea continuării, în condițiile legii, a acțiunilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al construcției existente, după avizarea prealabilă în Comisia Națională de Inginerie Seismică organizată pe lângă Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

În ceea ce privește sursele de finanțare a cheltuielilor privind expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la construcțiile existente, precum și scutiri de taxe, se poate consulta: Ordonanța nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, Art. 6 – 20 :

https://lege5.ro/Gratuit/gm4domjwgu/ordonanta-nr-20-1994-privind-masuri-pentru-reducerea-riscului-seismic-al-constructiilor-existente?d=2020-01-07

Ce importanță are aspectul spațiului neconstruit?

Un oraş funcționează ca un sistem complex de elemente care alcătuiesc trama stradală, structura parcelarului, fondul construit și spațiile verzi, needificate, valoarea arhitectural-urbanistică a unei zone (și, implicit, identitatea sa culturală) fiind caracterizată de interconexiunea dintre aceste elemente.

La nivel macro, raportat la scara urbană, devine esențială relația dintre mediul natural și mediul construit din interiorul orașului, atât cel istoric, cât şi cel contemporan, infrastructură, spaţiile deschise şi grădinile, modelele de folosinţă a terenului şi organizarea spaţială, relaţiile perceptuale şi vizuale, precum şi alte elemente ale structurii urbane, practici şi valori sociale şi culturale, procese economice şi dimensiunile intangibile ale patrimoniului, în corelaţie cu diversitatea şi identitatea (extras din Recomandări privind peisajul istoric urban, UNESCO, Paris, 2011).

Și la nivel micro, raporat la fiecare imobil în parte, spațiul neconstruit devine extrem de relevant în gestionarea relației dintre construcție – parcelă – stradă. Spațiul neconstruit facilitează lizibilitatea componentelor construite valoroase, contribuie la generarea unor modele de construire diferite (locuințe aplasate izolat pe parcelă, cu grădini de fațadă amenajată către stradă, în care spaţiul verde privat participă la conturarea caracterului spaţiului public versus clădiri amplasate înșiruit, în care spațiul neconstruit nu există / nu este vizibil de la nivelul străzii), determină ritmul de desfăşurare a fronturile stradale și influențează percepția imaginii urbane.

Prin urmare, spațiul neconstruit din interiorul țesutului urban devine la fel de important ca elementele construite iar întreținerea sa constată și utilizarea adecvată devin esențiale în perceperea corectă a orașului.

Ce importanță are împrejmuirea și de ce trebuie să existe o transparență a acesteia?

Începând cu anul 1847, atunci când a fost aprobat Regulament pentru împărţirea Capitalei Bucuresci în 3 ocoale, au fost adoptate o serie de reguli referitoare în special la creşterea calităţii materialelor de construcţie, se poate observa o grijă a autorităților locale pentru împrejmuirea proprietăţilor, aceasta fiind realizate din “grilajuri de fier”. Regulamentele de construcții adoptate ulterior prevăd obligativitatea pentru toţi proprietarii de a-şi împrejmui proprietăţile către stradă cu elemente realizate exclusiv din fier sau fontă, pe soclu de zidărie sau piatră.

Prin contrast cu mult mai recentele împrejmuiri opace, ce sunt uneori necesare pentru protecția împotriva intruziunilor sau pentru asigurarea protecției vizuale, împrejmuirile transparente, realizate din elemente metalice în decursul secolelor trecute constituie elemente caracteristice pentru epoca în care au fost realizate și sunt definitorii în conturarea imaginii urbane. Mai mult decât atât, împrejmuirile istorice decorative facilitează lizibilitatea componentelor construite valoroase aflate în interiorul parcelei și contribuie la crearea unei imagini unitare.

Prin urmare, în vederea menținerii caracterului zonelor istorice, conservarea împrejmuirilor realizate din fier sau fontă este obligatorie.

Care sunt alternativele pentru amplasarea aparatelor de aer condiționat, branșamentelor astfel încât să fie conform regulamentului de zonă construită protejată?

Conform ordinului nr. 2797/2017 privind stabilirea tipurilor de intervenții asupra monumentelor istorice, a imobilelor din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate care afectează în mică măsură substanța istorică și/sau sunt temporare și a condițiilor în care se pot emite avize fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, referitor la Montarea aparatelor individuale de climatizare la monumentele istorice, la imobilele din zonele de protecție a acestora sau din zonele protejate, acestea se vor amplasa în zone în care acestea nu sunt vizibile sau sunt discret așezate și nu afectează percepția din spațiul public asupra monumentului istoric, în condiții uzuale de utilizare a spațiului public de către pietoni, inclusiv din punctele de belvedere cu acces turistic situate la înălțime.

c. Informații publice utile

Legea 544

Conform legii nr. 544 din 12 octombrie 2001, accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția României și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul României. Astfel, orice cetățean român are dreptul de a fi informat în legătură cu proiectele urbanistice de interes local, în acest caz.

Conform site-ul PMB, sunt publice:

– Obiectivele dezvoltării economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localității;
– Conținutul strategiilor de dezvoltare spațiala a localității, a documentațiilor de urbanism care urmează a fi supuse aprobării, precum si al documentațiilor aprobate, conform legii;
– Rezultatele consultării publicului;
– Lista electronica a certificatelor de urbanism: se pune la dispoziția publicului pe pagina proprie de internet sau prin afișare la sediul emitentului;
– Lista electronica a autorizațiilor de construire/desființare: se pune la dispoziția publicului pe pagina proprie de internet sau prin afișare la sediul emitentului;
– Planuri Urbanistice Zonale – anunț de intenție, anunț de elaborare, aviz de oportunitate, aviz preliminar de urbanism, planșa de reglementari urbanistice si regulamentul local de urbanism aferent, răspunsurile la observațiile rezultate din consultarea publicului, aviz
Arhitect șef, Hotărâre a CGMB.

Planurile urbanisticede detaliu și zonale și autorizațiile de construire supuse aprobării Primăriei Municipiului București se găsesc pe site-ul PMB, mai exact aici. În cazul în care documentațiile nu apar public, în fondul legii 544, orice cetățean are dreptul de a solicita informații de la autorități.

În cazul PMB, există o metodă de a face această cerere online, descărcând următoarele formulare, în funcție de caz: Solicitare în baza Legii nr. 544/2001-Model de cerere, Formular reclamaţie răspuns negativ-Model, Formular reclamaţie privind lipsa unui răspuns-Model și apoi atașându-l email-ului către autorități.

Lista specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice

Atestarea specialiștilor, experților și verificatorilor tehnici în domeniul protejării monumentelor istorice